vv's blog

partea 3, continuare (vezi partea 1 – the need for a change, partea 2 – the baby needs a name)

Mnda. Unii deja au terminat de sărbătorit, şi-au ridicat mutrele din salată, şi-au scos mazărea din nas şi mi-au scris pe mail că aşteaptă cu nerăbdare continuarea.

* * *
Aşa deci. Este softul, are nume. Habar nu am de unde şi până unde, însă au hotărât să-l înregistreze şi să obţină hrisov oficial. Chestia asta se făcea la AGEPI, şi produsul trebuia să satisfacă unor criterii impuse de nu mai ştiu care regulament impus de Ministerul respectiv. Printre aceste criterii era şi cerinţa ca programul să aibă interfaţa în limba română alias moldovenească.

Nu mai ţin minte exact în ce context am discutat chestia asta cu Ritlabs. Dacă nu mă înşel, era vorba de permisiunea de a-l vinde pe teritoriul RM.

Era o conferinţă în FidoNet, numită MOLDOVA&ROMANIA.CHAT, inaugurată de un “oarecare” Boris Glavan. Tematica conferinţei fiind foarte relaxată, acolo se discuta practic orice. S-a discutat şi tema limbii la interfaţa softului. Opinia celor din România era echivalentă cu status-quo: nu e nici o nevoie de aşa ceva, maximum poate e nevoie de help sau manual. Având o copie de Lotus 1-2-3 licenţiată (premiu de la un concurs de programare la care am participat în Romania), ştiam foarte bine că lucrurile stau anume aşa: interfaţa era intactă, helpul la fel, în română fiind doar cărţulia.

Mai toţi participanţii din susnumita conferinţă au început să mă hărţuiască şi să mă convingă că lucrurile trebuie lăsate aşa cum sînt. ~”Şi nu de alta, însă cum ai să traduci tu astfel încăt să se potrivească în context de meniu/dialog etc? Aici e nevoie de stabilirea unui set terminologic mai întâi, la nivel de industrie în general, şi asta nu e de nasul unui basarabean, cu asta se ocupă Academia Română…” — cam în aşa stil şi ton a fost discuţia. Un “oarecare” Mihai Banciu, ţin minte, tot participase la acea discuţie. Mihai tot avea experienţă în utilizarea OS/2 şi tot a folosit PM Mail, ca şi mine.

Ok, am zis — la urma urmei, chestia e doar de o opţiune pe care utilizatorul fie o acceptă, fie nu. Mie personal tot nu-mi place ca interfaţa softului să fie în altă limbă decât engleza nici până în ziua de azi. Ei da cine-s eu ca să-mi permit să decid pentru alţii? — mi-am zis.

Zis şi făcut. În primele sale versiuni liliacul avea relativ puţin text care urma a fi tradus, aşa că l-am tradus practic “dintr-o bucată” într-o singură seară. Ca stil am ales verbele să fie la infinitiv şi probabil încă ceva inspirat din “limbajul ingineresc” cu care am avut ocazia să fac cunoştinţă cât am fost prin România. La momentul cela Ritlabs deja făcuse traducere în rusă şi aveau deja elaborat un mini-framework pentru Delphi în acest sens (însăşi Borland a făcut posibilă chestia asta cu multe versiuni de Delphi mai târziu).

Am făcut traducerea, Ritlabs au pus-o disponibilă pentru betatesteri. Vine Mihai cu feedback — o mică rectificare: ar fi bine cuvântul “folder” să fie tradus “dosar” şi nu “mapă”. Am căzut de acord şi am făcut modificarea.

Cu acel release şi a nimerit numele meu în ‘about’ pentru prima dată — la compartimentul “translators”. Şi cu asta cam gata în ce priveşte contribuţia mea la traducerea în română; a durat cam o săptămână în total, butonare efectivă doar vreo două sau trei ore. Evenimentul a avut loc în 1998.

După aia Ritlabs obţine de la respectivele instanţe hrisov-cu-pecete™ prin care se confirmă că au dreptul la comercializarea respectivului produs® în Republica Moldova (deam aici unde trebuie pus ® şi unde ™ las la discreţia cititorilor ).

Ceva ani mai târziu nimereşte prin mâinile mele o copie de Microsoft Office 2000 cu interfaţă în română. Observ acelaşi stil, acelaşi set terminologic…

Ca un mic side-note. Ţin minte, făcuse cineva o traducere în rusă, cu slang dintr-o subcultură “mitky” (“митьки”) — cu substantivele la diminutiv, şi încă nu mai ţin minte ce. Era populară pe atunci şi era foarte hazlie. Апу шэд еу аму шы мэ гындекс — поати ди фэкут ашэ о традущири, ку литири кирилищи шы терминолижии ди пин кэрцыли басарабени а анилор падзэщь? Why, cum se zice, not? Însă, din păcate, nu-s eu mare cunoscător al acestui subiect. Poate se găseşte cineva care s-o facă? Chiar îs curios s-o văd cum ar arăta. Дитепцы щия ди ла Очкадимия Румуны ну вор сы сы атличаскы макар ди дата аста?

Pe lângă traduceri şi oficializare mai este un moment destul de important în brandificarea acestui produs: outsourcing al părţii grafice. Din păcate, nu ţin minte când anume s-a făcut tranziţia de la desenatul pictogramelor de către Stef la implicarea designerilor profesionişti — până la oficializare sau după. Însă e şi ăsta un moment, cred eu, remarcabil în contextul istorioarei, şi care merită menţionat.

(mai departe — partea 4 – taking off)

vote:   Vote

This entry was posted on Thursday, January 3rd, 2008 at 04:46 and is filed under e-Business, e-life, software. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.