vv's blog

E o chestie despre care lumea mă roagă de mai de mult să scriu. Mulţi din ei deja ştiu istoria asta în mare parte, însă, cred, vor s-o audă anume de la mine.

E sîmbătă seara, dispun de ceva timp. Fine de an, perioadă de bilanţuri. Din păcate (sau, poate, din fericire?) nu au reuşit azi prietenii să mă îmbete, că aveam acuma să dorm ca un porc.

Ok, bilanţuri, deci.

* * *
S-a întâmplat aşa, că cunosc băieţii de la Ritlabs de mai bine de zece ani. Pe Stefan (cu “s”, nu cu “ş”, că e bulgar) de prin 1993 şi pe Maxim cam de prin 1996. Ei, “întâmplarea” asta are şi ea la rândul ei o istorie cu multe personaje implicate, însă acuma o să încerc să nu mă abat de la temă.

Prieteni fiind, intram pe la ei din când în când, pălăvrăgeam pe diferite teme. Una din ele a fost mai poate fi oare continuat DOS Navigator, şi dacă da, în ce direcţie. Treaba era cam pe la începutul lui 1996, dacă nu mă înşel. În puţine replici am ajuns la concluzia că dacă da, apoi doar spre a-l face platformă modulară, ca utilizatorul să-şi poată instala doar acea funcţionalitate de care are nevoie; în întregime produsul e overbloated şi dacă se continuie aşa, apoi e cazul să-l numească Overdose Navigator. Vremurile DOS erau evident trecute, pe piaţă deja fiind destule sisteme de operare multitask (OS/2, Windows) şi utilizatorii aveau nevoie de aplicaţii mult mai îngust profilate, având posibilitatea de a le utiliza în orice combinaţie de care au nevoie.

Având în vedere cele spuse mai sus, intervin unele schimbări în componenţa echipei: pleacă Ilya Bagdasarov (da, acela care acuma e director la Riscom Computers) şi pleacă Slava Filimonov (în Cehia, unde face MRP Navigator).

Echipa îşi schimbă componenţa, coproprietar al firmei devine Max în loc de Slava. Firma îşi schimbă denumirea în RITLabs SRL (până atunci era RIT SRL).

Mai trece ceva timp, şi prin în iarna 1996-1997 Stef îmi prezintă noul său proiect – un client de poştă electronică. Eu pe atunci lucram la Moldpac, care oferea acces la reţelele X.25 clienţilor corporativi şi acces la poştă electronică X.400 prin dial-up şi nişte modeme conectate la PAD-ul echipamentului X.25 de la Moldpac. Totodată, Moldpac îşi extindea activitatea spre a oferi şi acces IP (“Inernet”) şi ulterior servicii bazate pe această tehnologie. Evident, interesul era comun, discuţiile învârtindu-se în jurul temei dacă merită oare să implementeze şi protocoalele seriei X.400, sau e suficient SMTP şi POP. Diferenţa e destul de mare: pentru X.400 trebuia să discute direct cu modemul, plus însăşi specificaţiile protocoalelor erau cu plată. Ei, la capitolul discuţie directă cu modemul problema era rezolvabilă, însă aspectul celălalt era un impediment destul de mare din punct de vedere al adoptibilităţii tehnologiei de către mase.

Ei, client de poştă şi client de poştă. Pe atnci, pentru Windows, dintre cele mai populare, erau două alternative: Pegasus Mail şi Eudora.

What makes it different?

Pe vremurile alea era un client foarte bun de e-Mail pentru OS/2. Se numea PM Mail. PM pentru că era GUI, iar subsistemul de GUI din OS/2 se numea Presentation Manager. Mai târziu, prin 2000, când Windows ajunge comparabil cu OS/2 la capitolul stabilitate şi calitate, PM Mail apare şi în variantă Windows. Vedeţi www.pmmail2000.com – acuma acolo sunt ambele: şi pentru Windows, şi pentru OS/2. Varianta OS/2 e numită PM Mail/2, pentru că aşa e convenit de când hăul — să se adaoge /2 la denumirea variantei pentru OS/2. Ce sens are “PM” în contextul denumirii variantei pentru Windows, cred eu, probabil, se lasă ca o aluzie la istoria provenienţei Windows.

Ei, PM Mail aista, avea o comoditate aparent minoră, însă fără de care viaţa era practic imposibilă: folder pane în partea stângă.

Deci, ce avem. Câteva alternative, însă cea mai comodă e pentru un sistem de operare care nu prea e popular la utilizatori. Exact asta şi face Stef – folder pane în partea stângă a ferestrei principale a programului. Gata. Practic din acest moment produsul lui Stef începe să domine şi să conducă stilul UI. De exemplu, multiple accounts să fie tot în folder pane apare mai întâi in TheBat!, şi doar după aia în PM Mail.

Mai avea el încă un avantaj — quoting style aşa cum era convenit în FidoNet — cu iniţiale. De exemplu, dacă la discuţie a participat un careva Vasile Popescu, după aia careva Alex Liliacov, şi intervii în discuţie, mesajul arată aşa:

VP> hello, how are you?
AL> thanks, i’m fine.

nice to hear from you guys, i’m fine as well.

O altă chestiune, probabil la fel de remarcabilă, era sistemul de şabloane (templates) a mesajelor. E o chestie greu de explicat în limitele acestei istorioare, însă ceva ce merită a fi văzut în acţiune. La fel, inspirat din softul pentru FidoNet.

(mai departe — partea 2 – the baby needs a name)

vote:   Vote

This entry was posted on Saturday, December 29th, 2007 at 19:50 and is filed under e-Business, e-life, software. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.